Barbatul zilelor noastre este o figura pe care nu ai cum sa o ratezi, sa o lasi sa treaca neobservata. Societatea i-a slefuit si atribuit, de-a lungul timpului o serie de caracteristici care il incadreaza intr-un tipar bine stabilit. Barbatul trebuie, ba nu, barbatul este puternic, sigur pe sine, realizat-material si emotional, implicat , autonom si calculat. Daca se intampla sa te arati slab sau neajutorat ca barbat, e clar, ceva nu e bine.

Pe de alta parte, femeile isi doresc barbati sensibili, dar si puternici, siguri pe sine, dar si supusi, educati si tandri, ambitiosi si detasati, eficienti si linistiti, agresivi si respectosi, carieristi si oameni de casa. Tu ca barbat trebuie sa fii maleabil si, sa te prezinti intr-un fel in societate si intrun altul in intimitatea ta, iar cum faci trecerea asta, e fix treaba ta.

Barbatii se simt barbati, evident si, isi introiecteaza, inca din copilarie , aceste caracteristici specifice lor (oare?) iar daca se intampla sa nu bifeze vreuna se simt inadecvati si lasati in urma.

Din fericire insa, barbatii sunt si ei oameni. Au, la fel ca noi femeile, temeri si frici si e normal sa le aiba. Anormal este, insa, sa le ascunda si sa le mascheze, in loc sa le traiasca.

Studii efectuate de-a lungul timpului au scos la iveala trei temeri fundamentale ale barbatului, tipice pentru aproape orice cultura si, care se dovedesc extrem de destabilizatoare pentru barbatii care trebuie ( nu-i asa? ) sa fie duri, indrazneti si curajosi. Acestea sunt:

1. Frica de frica

Suna paradoxal, insa barbatilor le este teama sa se lase cuprinsi de frica. Un barbat mai putin puternic poate fi privit cu ochi rai de catre societate, iar o femeie il va putea privi la inceput cu duiosie, insa, de cele mai multe ori un barbat considerat las este respins, ca si cum ar incalca codul si reputatia speciei.
Trebuie sa fie confuz pentru un barbat sa simta teama , ca reactie naturala in fara pericolului, in opozitie cu impunerea societatii catre acte de vitejie si autostapanire.
Dar, asa cum am precizat, teama este fireasca. Ea exista ca un dat iremediabil, fiind un mod de aparare. Oamenii se tem si au voie sa o faca. Barbatii nu au niciun motiv sa se simta inadecvati si au nevoie sa invete sa-si accepte temerile si slabiciunile ca facand parte din prorpia lor natura .Astfel vor invata sa le depaseasca si sa fie echilibrati.

2. Frica de singurate afectiva

Se pare ca, atunci cand in viata barbatului apar situatii stresante sau dramatice ( pierderi afective ) se manifesta un deficit in psihicul lui, ce tine lipsa de afectivitate. Aceasta genereaza temeri si framantari majore.

Barbatii, desi se lupta sa isi pastreze imaginea ( istoric construita ) detasata si puternica, au nevoie de sprijin, imbarbatare, tandrete si insufletire. Nu degeaba se spune ca in spatele oricarui barbat de succes sta o femeie puternica (care ii alimenteaza aceste nevoi).

De cele mai multe ori, un barbat iesit dintr-o relatie nu va putea sa se bucure prea mult de burlacia sa, ci va cauta sa intre intr-o noua relatie. Fiind impins de un soi de anxietate si teama de singuratate, se va ghida dupa principiul lui Tarzan : “ nu trebuie sa dau drumul liantei din mana pana nu m-am prins de alta “ ( Riso, W. ). De altfel, studiile arata ca, in cazul divorturilor peste 85 % dintre cazuri sunt inainte de femei, iar motivul invocat este lipsa iubirii – “Nu te mai iubesc, vreau sa divortez!”. Aceste fapte ii lovesc pe barbati in zonele cele mai sensibile, pentru ca sugereaza faptul ca, de fapt, barbatii au control emotional atata timp cat femeile le permit.

Aceasta dificultate de a face fata singuratatii isi are originile in trasaturile de personalitate egocentric-narcisiste slefuite in perioada copilariei. Barbatul invata sa fie mai degraba un receptor ( primeste iubire, mai multa atentie, chiar mai multe privilegii-portia mai mare la masa, mai multi bani de buzunar, o masina in adolescenta, etc) , decat un emitator. Barbatului i se transmit de la mama ingrijirea, protectia si afectiunea, pe care acesta le cauta in viata sa, mai ales in perioadele in care se simte singur.
Insa, barbatii au nevoie sa inteleaga ca adevarata grija provine din interior, din iubirea de sine, rasfranta apoi, in iubirea fata de ceilalti.

3. Frica de esec

Aceasta temere provine din mitologia sociala vehiculata cu atata inversunare: barbatul este puternic , independent si dominator. Cu cat are mai multe posesiuni materiale si emotionale, cu atat este mai castigat si realizat. Daca se abate de la norma este pus la zid si pedespit. Nu are voie sa greseasca sau sa fie slab. Doua dintre cele mai puternice mitologii in jurul carora viata barbatului se invarte sunt :

Esti ceea ce ai. Practic, nu conteaza cine esti sau cum esti ca om , atata timp cat esti realizat material si, nu numai, ai statut si succes social. Puterea vine cu avantajele ei, nu? De aici apare si competitia, nu numai cu posibili rivali ci, si cu partenera de cuplu. Daca se intampla ca aceasta sa aiba success in cariera, barbatul se va simti ofensat si va face orice sa restabileasca ordinea ierarhica. Acest lucru se leaga si de nevoia barbatului de a fi capul familiei, de a se simti util. ( Vezi postul anterior ).

Esti in stare de orice. Este un echivalent pentru Nu ai voie sa gresesti. Pana la urma, ideea de a fi in stare de orice se refera la a-ti cunoaste potentialul, a ti-l asuma si a-ti recunoaste punctele forte si limitele. Din pacate, pentru barbati , acesta este un scop tradus mot-a-mot, prin : Trebuie sa fiu bun la toate, nu am voie sa nu ma pricep, sa gresesc, dar mai ales, n-am voie sa ma simt neputiincios.

Barbatii au nevoie sa isi cunoasca atat partile bune cat si pe cele rele, sa le valorizeze pe primele si, sa le accepte pe cele din urma. Fiecare dintre noi are dreptul la greseli si slabiciuni. Asta ne umanizeaza si ne impinge catre descoperire si invatare.

Chiar daca aceasta imagine gresit construita a barbatului de neclintit, puternic si realizat este impusa de societate, ea blocheaza pe de-o parte exprimarea emotiilor ( teama, frica ) si, pe de alta, conduce catre comportamente in folosul acestei forte, astfel incat sa primeasca aprobare sociala. Barbatii insa, au dreptul la asa zisa slabiciune . Au dreptul si chiar sunt incurajati sa isi manifeste emotiile, sa isi accepte limitele , sa isi cunoasca fricile si sa se imprieteneasca cu ele. Sa se iubeasca pe sine, pentru ca doar in acest fel isi vor gasi echilibrul.

Despre barbati si afectivitatea lor , un ghid interesant scris din perspctiva unui barbat, gasiti si in : Riso, W ( 2013).Afectiviatea barbatului: Bucuresti. ALL .