Fiecare dintre noi isi ghideaza viata dupa un anumit scenariu care i-a fost prescris inca de la nastere si , chiar dinainte sa se nasca. Atunci cand femeia ramane insarcinata , isi formeaza o idée despre cine sau cum va fi copilul sau, cu cine va semana, ce caracteristici va avea , ce meserie sau ce alegeri va face in viata. In acest scop, pornind de la copilul imaginar , mama ii prescrie copilului real un scenariu de viata , pe care i-l va transmite constient si/sau inconstient pe masura ce acesta va creste.
Copilul se dezvolta, se maturizeaza si creste in nucleul familial fiind ancorat in temele nucleu prescris la nivel transgenerational. Scenariul sau de viata se modeleaza in jurul miturilor familiale , pe care parintii le prezerva . acestea sunt preluate ca adevaruri absolute si, chiar daca ajung sa fie constientizate ca fiind mituri, sunt pastrate si integrate ca secrete ale familiei.
Miturile familiale specifice isi pun amprenta asupra comportamentului si a modului de a fi in lume al copilului , devenit adult , care isi creeaza scenariul de viata avandu-le pe acestea in prim plan.
Mituri precum “ fetele sunt totdeauna cuminti “ , “ Baietii nu plang niciodata “, “ fetele se joaca cu papusile , iar baietii cu masinile” introiectate in copilarie nasc un anumit comportament specific si o traiectorie de dezvoltare care sa fie in conformitate cu acestea.
Pe masura ce copilul creste, introiecteaza la nivel constient si inconstient o serie de alte mituri familiale, ce tin atat de modul cum el ar trebui sa se comporte in societate, precum si de alegerile pe care el ar trebui sa le faca , la nivel de cuplu, profesie , etc. “ Barbatii sunt puternici”, “ femeile din familia noastra isi aleg barbati instariti”, “ in familia noastra, femeile iau deciziile “, “ daca te casatoresti , trebuie sa faci un copil”, “ femeia trebuie sa stea acasa, iar barbatul sa lucreze”, “ copiilor nu trebuie sa li se arate dovezi de afectivitate”, sunt doar cateva dintre miturile familiale cele mai intalnite la nivel de familie romaneasca. Acestea transcriu pe de o parte, o anumita treapta a unei mentalitati familiale , dar se extind si la nivel de comunitate si societate.
Astfel ele devin, “reguli nescrise” ale unei societati , membrii sai ghidandu-se in traiectoria lor de viata dupa acestea. Este evident ca scenariul lor de viata va avea in centru aceste teme-nucleu provenite din mituri si astfel, scenariul devine unul de tip capcana menit sa intretina continuitatea la nivel transgenerational.
Scenariile-capcana dupa care fiinta umana se ghideaza, intretin si sunt intretinute de relatiile-capcana intre membrii familiei , dar si intre individ si ceilalti cu care vine in contact, fie ca este partenerul de cuplu, sau alte personae semnificante cu care stabileste relatii.
De exemplu, o familie a carei tema –nucleu este dependenta vs. independenta va genera anumite mituri familiale specifice, pe care fiecare membru al familiei le introiecteaza si dupa care se ghideaza. Unele dintre acestea ar putea fi “ nu e timpul sa cresti”, “noi suntem familia , care te va sustine tot timpul”, “ nu-ti va da altcineva de mancare”. Copilul crescut intr-un astfel de mediu, va deveni un adult regresat emotional, dependent de familia sa, care il mentine si il confirma in acest rol. Acasta situatie ar putea sa conduca la dificultati de a parasi mediul familial, de a ramane alaturi de acestia, fara a putea sa se individualizeze si sa se mute pe cont propriu. De asemenea , ar putea sa ii afecteze si relatiile cu ceilalti membri ai societatii , fata de care se va raporta intr-un anumit fel, cu teama, cu pierderea increderii, neputand construi relatii autentice. Si relatia de cuplu ar putea fi afectata, fie prin dificultatea de a gasi un partener, fie prin pastrarea unei dependente fata de aceasta.
Mai mult decat atat, dependenta emotionala se poate transforma la nivel inconstient, in comportamente de dependenta de substanta( droguri, alcool , etc), pe care familia le va blama fara a constientiza care este subtratul real al comportamentului.
Acesta poate fi un exemplu concludent, insa fiecare individ isi poate construi propriul scenariu, devenit capcana , pornind de la nucleul familial si bagajul constient si inconstient pe care il preia pe linie transgeneratioanala.
Mai multe despre mituri, constient, inconstient familial , repere transgenerationale in:
Mitrofan, I., Godeanu, D., Godeanu, S. (2010). Psihogenealogie. Diagnoza, interventia si vindecare istoriei familiale. Bucuresti: editura SPER.
