ADHD (Attention Deficit Hyperactivity Disorder) inseamna Deficit de Atentie / Tulburarea Hiperkinetica fiind una dintre cele mai frecvente afectiuni comportamentale intalnite la copii si adolescenti, afectand 5, pana la 10% dintre acestia.ADHD debuteaza in copilarie si poate persista si la varsta adulta. Desi la unii copii simptomele ADHD dispar odata cu inaintarea in varsta, in jur de 60% pot prezenta simptome si la varsta adulta.

Exista trei categorii de ADHD :
a) cu deficit de atentie,
b) cu hiperactivitate/impulsivitate
c) mixta, de obicei cu deficit de atentie si hiperactivitate. De fapt, teorii recente sugereaza ca acesti copii au mai degraba probleme in a-si controla atentia, decat un deficit de atentie.

ADHD este o afectiune ereditara, majoritatea copiilor care sufera de aceasta boala au o ruda apropiata afectata intr-o anumita masura de aceeasi problema, in general o ruda de sex masculin, baietii fiind de 6 ori mai predispusi spre aceasta boala decat fetele.
Este o afectiune pe termen lung care afecteaza invatarea si comportamentul, in jur de 60% dintre acesti copii nu vor reusi sa-si depaseasca complet boala pana la varsta adulta. Odata cu inaintarea in varsta, tulburarea tinde sa nu se mai manifeste atat de mult printr-un comportament nelinistit si impulsiv ci , doar prin lipsa de atentie, incapacitate de munca sustinuta, deficit de memorie pe termen scurt si frustrare in momentul invatarii.

  • Posibile cauze ale aparitiei ADHD

ADHD este o tulburare biologica caracterizata printr-un dezechilibru aparut la nivelul creierului, care il impiedica sa functioneze la parametrii normali. Se presupne ca disfunctia care determina ADHD e datorata unui dezechilibru al neurotransmitatorilor chimici din creier, noradrenalina si dopamina. Acest dezechilibru se regaseste mai ales in acele parti ale creierului responsabile de automatizarea si infranarea unui comportament neadecvat. Pentru a identifica aceasta disfunctie a ariilor afectate se folosesc tehnici de scanare cerebrala, tomografia cu emisie de pozitroni (PET) si imaginile obtinute prin rezonanta magnetica (RMN).
Acest dezechilibru al neurotransmitatorilor cerebrali, duce la afectarea urmatoarelor functii cerebrale grupate in sase categorii :
1.flexibilitatea, abilitatea de a trece de la o strategie la alta;
2.organizarea, abilitatea de a aprecia nevoile si problemele;
3.planificarea, stabilirea scopurilor;
4.memoria de lucru, receptia, stocarea si utilizarea informatiei folosind memoria de scurta durata;
5.separarea afectivului de cunoastere, separarea emotiilor de gandire;
6.inhibarea si controlul activitatii verbale si a celei motorii, va ajunge la concluzii prea repede, nu va putea sa astepte la rand;

Factorii de mediu au de asemenea un rol important in etiologia ADHD.Modelul etiologic curent considera importante atat mediul cat si ereditarul.

De exemplu, un studiu care a evaluat efectele fumatului in timpul sarcinii, a demonstrat ca polimorfismul dopaminei a fost asociat cu simptomele ADHD la copiii carora mamele au fumat in timpul sarcinii.In acest caz, simptomele ADHD au fost mai severe la indivizii homozigoti pentru alela 10 a dopaminei.

Factori precum complicatii la nastere , fumatul in timpul sarcinii, consumul de alcool in timpul sarcinii , greutate scazuta la nastere , aditivi alimentari sunt asociati cu ADHD.Studiile au gasit o corelatie pozitiva intre fumatul in timpul sarcinii si ADHD.

Factorii adversivi precum problemele maritale severe, clasa sociala scazuta , familia numeroasa , tulburari de personalitate antisociala, conflicte familiale , sunt uneori associate cu ADHD.

 

  • Diagnosticarea unui copil cu ADHD

Pentru diagnostic un copil trebuie sa prezinte cel putin sase din noua simptome, aparute de cel putin 6 luni si suficient de intense astfel ca in urma lor copilul nu poate ajunge la dezvoltarea neuro-psiho-motorie caracteristica varstei.

Simptome caracteristice pentru diagnosticarea ADHD la copii (aceste simptome trebuie sa apara sistematic pentru a fi relevante diagnosticarii):

1. Nu acorda suficienta atentie la detalii sau face greseli care rezulta din lipsa de atentie la detalii;
2. Are dificultati in a-si mentine atentia la joaca sau in timpul unor activitati;
3. Pare ca nu asculta atunci cand i se vorbeste;
4. Nu urmeaza indicatiile pana la sfarsit si de multe ori nu finalizeaza temele scolare sau alte sarcini (aceasta nu se datoreaza lipsei intelegerii indicatiilor);
5. Are dificultati in organizarea sarcinilor sau activitatilor;
6. Evita sau refuza sa se implice in sarcini care necesita efort mental sustinut (teme scolare sau sarcini in gospodarie);
7. Pierde lucruri care ii sunt necesare in sarcini sau activitati care necesita un efort mental sustinut.
8. Este distras usor de alte obiecte (jucarii, carti, creioane, unelte).
9. Uita lucruri legate de activitatile zilnice.

  • ADHD la adulti

ADHD la adulti a fost observat pentru prima data atunci cand medicii pediatri au observat ca parintii copiilor cu aceasta tulburare aveau comportamente asemanatoare. Ideea acestei afectiuni prezente la adulti a fost recunoscuta oficial in 1993, cand principalul grup de sustinere din SUA si-a schimbat denumirea in Copii si Adulti cu Sindromul Deficitului de Atentie.
Simptomele cronice de ADHD la adult aduc cu sine deficiente semnificative in functionarea academica, sociala si familiara a adultului, care in timp se transforma in probleme majore, mai ales in absenta unor abilitati de coping adecvate.

Este estimat in general, ca 50-70% din adolecentii cu ADHD continua sa mentina simpotome semnificative ale tulburarii in perioada adulta si ca 66% dintre adultii diagnosticati cu ADHD in copilarie, au cel putin unul dintre simptomele clinice esentiale ale acestei tulburari. S-a demonstrat ca aceasta continuitate are un substrat genetic si neurobiologic.

Simptome ADHD la adulti:
– incapacitate de concentrare
– lipsa de organizare
– memorie slaba si uitare
– slaba autodisciplina
-incapacitatea de a stabili si mentine rutina
– confuzie si probleme legate de gandire
– incapacitatea de a da randament in studiu conform capacitatilor intelectuale
– performanta la slujba sub nivelul competentelor
– dificultati in gasirea si pastrarea locurilor de munca
– depresie incredere scazuta in propia persoana

Adultul cu ADHD poate avea o minte nelinistita, un corp neobosit, un temperament impulsiv, o memorie de scurta durata slaba, deficit de atentie, interese aproape obsesive, dificultati in organizare.

Tulburarea de tip ADHD poate fi diagnosticata numai de catre medicul specialist, in urma unui control amanuntit. In cazul adultilor, diagnosticarea impune efectuarea unor teste complexe, care includ si o scurta incursiune in copilaria pacientului. Astfel, adultilor care prezinta semne asemanatoare cu cele ale ADHD-ului, le sunt aplicate unele chestionare care sa evidentieze existenta sau absenta simptomelor de ADHD in copilarie. Se pot impune, de asemenea, si unele examene neurologice sau teste psiho-educationale. In urma acestor investigatii, dar si a unei anamneze complete, medicul psihiatru va putea stabili diagnosticul cu certitudine.

ADHD-ul nu poate fi tratat in totalitate, insa tratamentul poate contribui la controlarea simptomelor. Programul de tratament va include doua coordonate: cea psihoterapeutica si cea psihofarmacologica (blocheaza transmiterea de norepinefrina si dopamine in neuronii presinaptici, ceea ce duce la cresterea nivelului de catecolamine ).

 

1. Cunayn L. Kolar D. Keller A. (2007). Current issues and trends in the diagnosis and treatment of adults with ADHD. Archieves of Clinical Neuropsychology , 1375-90.
2. Dr.Green C, Dr.Chee, K(2009).-Sa intelegem ADHD.Bucuresti:editura Aramis

3. Garcia, Ban, Selva. (2010). The burdened life of adults with ADHD;Impairment beyond comorbidity. Elsevier Masson.European Psychiatry , 1-5.
4. Quinn, C. (2012). Detection of malingering in assesment of adult ADHD. Archives of Clinical Neuropsychology , 379-385.
5. Thomas Wodushek Craig Newman. (2012). Inhibitory capacity in adults with symptoms of Attention Deficit/Hyperactivity Disorder (ADHD). Expert Review of Neurotherapeutics , 317-329.

 

  • Documentarea pe tema ADHD -adulti si copii a fost realizata impreuna cu colegele mele , Cristina si Zelinda.