Fiti constienti de ceea ce este efectiv important!
„Un fermier muncise indelung si din greu toata viata ca sa stoarca o existenta saracacioasa pentru familia lui, din peticul lor umil de pamant. Munca lui anevoioasa si atentia lui grijulie au fost rasplatite in timp. In anii cu o recolta buna, punea deoparte orice banut putea, si economisind azi putin, maine putin, si-a extins treptat pamanturile.
Obiceiul locului decreta ca fiul cel mare sa mosteneasca averea, dar fermierul nu era omul careia sa-i dicteze traditia. Corectitudinea si un simt al egalitatii ii ghidau principiile mai mult decat traditia. Drept urmare, si-a lasat prin testament proprietatea in loturi egale fiecaruia dintre cei trei fii ai sai.
Cand tatal a murit, fiul cel mare a fost furios ca era privat de dreptul sau prin nastere. El era cu siguranta mostenitorul de drept. Toti stiau ca pamantul i se cuvenea doar lui.
Cei trei frati au primit parcele de pamant care erau toate la fel de saracacioase, aride si greu de lucrat precum fusese si pentru tatal lor. Neintelegerile au dezbinat familia. Fiul cel mare nu vorbea cu fratii sai. Fratii mai mici consideau relatia lor cu cel mare atat de tensionata, incat il evitau. Din pacate, dorinta tatalui de a-si vedea feciorii fericiti nu a functionat si, cand a venit timp semanatului, fiecare s-a ocupat de propriul lot, ignorandu-si fratele de dincolo de gard.
In timp ce mezinul semana granele pe bucata sa de pamant, un strain mai in varsta trecu calare pe langa el.
-Pari insetat si infometat, ii spuse tanarul, asa ca se duse la fantana si scoase niste apa pentru ca omul sa poata bea, apoi isi desfacu ranita cu mancarea lui de pranz si ii oferi un sandvici.
Inainte de a-si continua drumul, strainul ii multumi si il intreba:
-Ce semeni acolo?
-Grau, domnule, raspunse tanarul politicos.
-Atunci, spuse strainul, grau sa culegi.
Nu strabatu decat o scurta bucata de drum pana ce strainul il intalni pe fratele mijlociu, care si el imprastia semintele pe parcela lui.
-Pari ostenit, ii spuse fratele.Vino la mine in noaptea asta, ca sa te odihnesti oleaca.
Fratele il adaposti pe strain in modesta coliba pe care o ridicase pe terenul sau. Ii pregati o masa calda si ii oferi patul sau. In dimineata urmatoare, strainul ii multumi si il intreba:
-Ce semeni acolo?
-Ovaz, domnule, veni raspunsul.
-Atunci, spuse strainul, ovaz sa culegi.
Strainul se sui pe cal si pleca mai departe. Trecand pe langa pamantul fratelui mai mare, nu avu parte de niciun salut. Fratele era prea preocupat sa isi loveasca plin de furie solul cu sapa ca sa-i pese de un strain. Cu toate acestea, strainul intreba politicos:
-Ce semeni acolo, tinere?
-Nu poti sa vezi , batran nebun si prost ce esti? tipa fratele cel nervos si inversunat. Seman pietre!
-Atunci, spuse strainul, calm si netulburat, pietre sa culegi.
Anotimpurile s-au schimbat, strainul a fost dat uitarii si curand a venit timpul recoltei. Cei doi frati mici erau incantati: aveau de strans o recolta bogata. Eforturile lor meritasera si au facut si un mic profit frumusel. I-au multumit in gand tatalui lor pentru asta.
Fratele cel mare numai bucuros nu era. Nu avea nimic de recoltat. Sedea privind la un pamant sterp, acoperit de pietre. Mai intai furia lui a rabufnit, si mai inversunat. Isi ocarea tatal si fratii. Il ocarea pe strainul care ii prezisese ca nu va recolta nimic, decat pietre.
Dar mania, asemenea anotimpurilor, se poate schimba. Fratii l-au consolat pentru pierderea lui si s-au oferit sa imparta cu el ce obtinusera ei. I-au promis ca nu il vor lasa niciodata la ananghie. Dupa toate gandurile lui manioase si rautacioase avute fata de ei, era miscat de generozitatea si grija lor.
-Sa ma iertati, i-a rugat.
L-au asigurat ca nu era nimic de iertat. In definitv, nu erau frati?
-Gentiletea voastra m-a invatat o lectie, le-a spus. Gelozia si furia mea erau neintemeiate. M-au ranit atat pe mine, cat si pe voi. Intaietatea acordata de mine proprietatii si bunurilor materiale era neadecvata. Nimic nu-i mai important decat dragostea si gentiletea celor carora le pasa de tine.
Oricand voi vedea o piatra sau un bolovan, a continuat, imi voi aminti ce am invatat: culegi ce semeni. ”
Despre povesti aici:
Viata este un ciclu, in care dai si primesti. Uneori mai putin, alteori mai mult, insa de cele mai multe ori, primesti ceea ce dai.Constientizand acest pattern, poti schimba modul de raportare la ceilalti. Mai mult decat atat, poti schimba prioritatea lucrurilor cu adevarat semnificative pentru tine.
