Recunoasteti sugestii paradoxale de schimbare!

„Au fost odata un sot si o sotie care se certau mereu. In toti indelungatii lor ani de casnicie nu isi aminteau sa fi gasit vreun punct asupra caruia sa fie de acord. Dupa decenii de convietuire se puteau certa si in legatura cu cel mai marunt si neinsemnat lucru.

La fel ca doi copii mici care sunt atenti sa vada daca unul a primit mai mult dulciuri decat celalalt sau daca paharul unuia contine mai mult suc de baut, fiecare traia cu sentimentul de nemultumire si incorectitiudine.

-Ai primit mai mult decat mine.

-Al tau este mai bun decat al meu.

-Tu l-ai avut pe cel mai mare data trecuta.

-Il vreau pe al tau.

Intr-o zi barbatul se intorcea acasa de la lucru, cand a trecut pe langa livada unui vecin. Vazand trei piersici coapte intr-un pom, plin altminteri doar cu fructe verzi, s-a catarat pe gard si a furat piersicile.

Cand a ajuns acasa, sotul i-a dat sotiei una dintre piersicile furate si a pastrat doua pentru el. Vazand asta, sotia a inceput sa tipe la el :

-De ce mie imi dai una si tie iti pastrezi doua? Eu am stat acasa toata ziua robotind ca scalava prin casa. Eu merit piersica in plus. Pe langa asta, de unde stiu eu ca nu ai mancat deja cateva pe drum?

Pe sot l-a apucat furia:

-Si eu am muncit toata ziua, a strigat la ea, chiar mai greu decat tine. Eu raspund fata de un sef. Nu pot sa stau linistit ca tine si sa pretind ca am muncit. Nu-mi pot petrece timpul uitandu-ma la televizor sau stand la taclale cu vecinii. Oricum, eu am cules fructele. Eu le merit pe toate trei. Ai noroc ca ti-am dat unul.

Si cearta a tot continuat astfel. Spiritele si vocile erau ridicate. Niciunul nu voia sa renunte la atitudinea sa in care considera ca are intotdeauna dreptate. Pentru cineva din afara, cateva bucatele dintr-un fruct nu ar fi parut sa merite tensiunea si nefericirea unui astfel de conflict, dar pentru acest cuplu chestiunea era pe cale sa devina una de viata si de moarte.

Fiecare i-ar fi putut oferi piersica in plus celuilalt, dar niciunul nu era dispus sa faca sacrificiul. Ar fi putut sa se gandeasca sa taie a treia piersica in jumatate, avand astfel portii egale, dar in lacomia lor niciunul nu era pregatit sa fie atat de gentil. Atat sotul, cat si sotia credeau ca merita piersica in plus mai mult deca celalalt-si nu erau gata sa cedeze. O simpla impartire egala nu era indeajuns.

Satul de cicaleala sotiei, sotul a pus un pariu:

-Pariez pe piersica in plus, ii striga el, ca nu poti sa-ti tii gura si sa ramai tacuta. Cel care tace mai mult timp primeste doua piersici.

Sotia s-a dus sa se culce. Sotul s-a intins pe canapea. Fiecare dintre ei era atat de hotarat sa castige, incat ambii au pastrat tacerea. Au continuat asa pana seara si apoi a doua zi. O zi urma dupa cealalta. Au refuzat sa se miste. Niciunul nu a mancat sau baut.

Dupa o saptamana de liniste in casa, vecinilor a inceput sa li se para suspect.Cand s-au dus sa cerceteze, au gasit sotul si sotia zacand intinsi, palizi si tacuti. Crezand ca perechea a murit, vecinii au inceput sa organizeze un serviciu funerar.

Sotul si sotia au fost depusi in sicrie separate.

Cand antreprenorul incepu sa bata in cuie capacul sicriului in care zacea sotul, acesta zbiera de frica sa nu fie inhumat sau incinerat de viu.

-Imbecililor, nu vedeti ca sunt viu? striga el.

Sotia sari din sicriul ei deschis:

-Ha, ha, tipa ea cu incantare, am castigat, eu iar piersica in plus.

Sotul si sotia au alergat inapoi spre casa, fiecare incercand sa-l intreaca pe celalalt spre fructul recompensa. Cand au ajuns au gasit cele trei piersici zacand inca in bucatarie-putrezite!”

Despre povesti aici:

Observati absurditatea situatiei? Cum orgoliul si egoismul pot duce la situatii extreme? In loc de bucuria de a darui,de dragoste neconditionata, de intelegere si empatie, unii aleg sa se otraveasca cu propriile emotii negative, cu incapatanare si credinta ca au tot timpul dreptate.